joi, 26 martie 2015

'' Atentie ,schimbarea orei '' !! Ora 2:00 va fi ora 3:00 !!

Sommertid begynder den 29. martie 2015 på 2:00. Uret er indstillet til at gå 1 time frem på det tidspunkt. Daylight saving time begins on 29 martie 2015 at 2:00 . The clock is set to go forward 1 hour at that time . Ora de vară începe la data de 29 martie 2015 la ora 2:00. Ceasul este setat pentru a merge înainte cu 1 oră la acel moment.






'' De ce sa vin acasa ,mama '' !!??

Săru’mâna, mamă!
Sper că sunteţi sănătoşi şi că iarna o să vă lase în pace curând lăsând locul primăverii să ne învioreze pe toţi. De când mă ştiu primăvara a fost anotimpul meu preferat şi ca de fiecare dată aştept cu nerăbdare să-mi spui că în sfârşit au ieşit ghioceii pe care i-am plantat în spatele grădinii. Numai că nici anul ăsta nu o să fiu să-i văd aşa că te rog pe dumneata să te bucuri de ei şi pentru mine.
M-ai tot întrebat în ultima vreme când vin acasă, când am de gând să mă întorc în ţară că, uite, vremea trece şi curtea, casa, grădina rămân tot mai pustii an de an. Nu o să vinmamă, prea curând şi în cele ce urmează o să încerc să-ţi explic cât pot eu de omeneşte.
Ştii doar că nu am plecat de bine ce îmi era, cum de altfel nu au plecat nici ceilalţi de pe strada noastră, nici toţi cei din cartierul nostru, din oraş sau din ţară. Suntem peste trei milioane plecaţi mamă, şi trebuie să înţelegi că niciunul nu a plecat pentru că-i era bine. Toţi au plecat din cauza răului şi a neputinţei de a vedea vreo îndreptare cât de firavă în ziua de mâine, în săptămânile, lunile sau anii ce urmau sa vină. Răul şi neputinţa asta fiecare şi le-a măsurat aşa cum a găsit de cuviinţă şi de aici a pornit apoi să-şi construiască din fărâme o altă viaţă prin cele părţi.
La rândul meu ştii că deşi sunt chibzuit, banii de salariu ajungeau doar pentru facturi şi câteva cumpărături cu lista-n mână de pe care mereu eram nevoit să tai câte ceva. În plus mi se şi micşorase pentru că firma unde lucram a fost nevoită să o facă fiind sufocată de multele taxe şi impozite pe care trebuia să le plătească. Dacă nu le plătea până în 25 ale lunii în 26 deja primea somaţie. Deşi erau oameni de treabă, pofesionişti care ştiau ce au de făcut pur şi simplu au redus personalul şi salariile pentru a face faţă. Poate o fi dat faliment şi nu m-aş mira deloc dacă şi oamenii ăia au plecat la rândul lor şi nicidecum dacă aş afla că au pus pe picioare aceeaşi afacere prin alte ţări unde statul te sprijină şi nu te înconvoaie.




Mi-ai spus că şi tata plăteşte dări din pensia lui. După 40 de ani de muncă statul încă mai trebuie să-i ia bani pentru a-i întreţine pe asistaţii sociali de genul ălora din Botoşani de care se ruga primarul să se angajeze şi ei refuzau preferând bodega unde-şi beau ajutorul social în loc să muncească şi ei ceva. (citeşte aici). Cred şi eu că tata e nervos şi supărat că la vârsta lui statul încă mai are nevoie de cotizaţia lui ca să poată supravieţui. Şi că tot veni vorba, te-ai întrebat mamă, mie cine o să-mi plătească pensia în cazul în care sunt sănătos şi o apuc? De unde or să fie bani dacă deja numărul celor care plătesc adică al lucrătorilor este mai mic decât al pensionarilor şi continuă să scadă?
Mai am o mare problemă cu politicienii, cu cei care de 25 de ani ne tot înşeală promiţându-ne marea cu sarea dar păstrând doar pentru ei marea şi lăsându-ne nouă sarea, de parcă viaţa nu ar fi destul de nesărată câteodată.
Se întrec în burţi, guşi şi cefe că obrazul îl au toţi la fel de gros, ruşinea fiind un cuvânt pe care l-au uitat cu desăvârşire atunci când au devenit “demnitari”. De fapt sunt nişte “nedemnitari” şi mă mir că nu-şi dau seama. Ne fură ţara cu totul mamă, şi tot nu or să se oprească. Bine că există DNA-ul ăsta că a cam început să bage spaima în ei şi chiar sunt uimit pentru că România pare a fi orice dar numai a lucrului bine făcut nu. Poate că mă înşel şi bine-ar fi că atunci aş îndrăzni şi eu să mă gândesc să vin acasă.





Aici sunt respectat, câştig binişor, mă rog, am reuşit să-mi fac un rost. Să nu te iei după documentarul ăla pe care l-au dat la televizor în Anglia. Jurnalistic nu e nicio problemă toţi aleargă dupa senzaţional şi rating. Unii din documentar sunt asistaţii sociali care s-au plictisit de România şi au plecat să facă senzaţie prin alte părţi, alţii fac şi pe-acolo ce ştiu ei mai bine, adică nimic. PROTv-ul s-a plictisit deja de ei, aşa că de ce nu i-ar filma Channel 4?
Mamă, ăştia sunt o excepţie, nu sunt cu nimic mai prejos decât alţi nefericiţi de alte naţii, singura lor “vină” este aceea că sunt români. Dar tocmai excepţia asta întregeşte regula care spune că atâta vreme cât îţi vezi de treabă nimeni nu are nimic cu tine. Asta înseamnă să fii om, indiferent că eşti român, spaniol, ceh, polonez, indian, pakistanez ori rus devii până la urmă un cetăţean cu naturaleţea şi intuiţia specifice oricărui european. Trăitul ăsta printre străini e o şcoală pentru noi cei veniţi din Est unde în fiecare zi devenim mai europeni decât eram ieri. Şi pentru asta suntem respectaţi mamă, pentru că de multe ori suntem chiar mai europeni decât ei. Dar fiecare şcoală îşi are repetenţii ei şi ăştia sunt cei din documentarul de pe Channel 4. Pot să dea ei câte episoade vor, discriminarea de care se tot discută e doar în capul lor, eu mă “promovez” pe mine însumi prin felul în care mă comport în fiecare zi pe stradă, la serviciu, în magazine sau în metrou. Punct. Cam aşa le-am explicat unora de pe-aici care m-au ascultat cu gura căscată şi chiar m-au înregistrat pe ascuns, l-am văzut pe unul cum îşi butona telefonul. Şi toţi mi-au dat dreptate şi mi-au spus chiar că de ce oare Channel 4 nu face un documentar cu cetăţenii de acceaşi naţionalitate cu ei care trăiesc numai din ajutoare sociale şi trăiesc bine…?! Iată că şi aici dreptatea are câteodată picioare strâmbe.




Problema e că nu ştiu cum să răspund atunci când sunt întrebat dacă faptul că în România este pe cale să fie arestat un Parlament întreg este doar o glumă sau dacă este realitate. Cum să răspund în aşa fel încât să nu-mi denigrez ţara? Pentru că de-aici chiar aşa se văd lucrurile, cu toţi “ne-demnitarii” descoperiţi în fiecare zi că sunt de fapt nişte corupţi până-n măduva oaselor. Şi se apără între ei mai ceva ca ăia din banda lui Bozoncea din “Groapa” lui Eugen Barbu aşa cum am văzut că au făcut cu Vosganian. Acum li s-a pus rău de tot pata pe Elena Udrea. Ce-or avea cu biata femeie?! O fi făcut şi ea ceva însă cu ce e ea mai vinovată decât alţii să fie terfelită în halul ăsta?! Măcar ea s-a purtat cu demnitate şi nu ca purtătorii ăia ilegali de pantaloni care se ascund prin bălăriile din spatele Casei Poporului. Mi-e silă mamă, de circul ăsta şi de lipsa asta de scrupule, de ruşine şi de bun simţ până la urmă. Ajung să-mi fie mie ruşine că la mine acasă, în ţara mea se întâmplă aşa ceva.
Am senzaţia că nimeni nu conduce ţara, că toţi se preocupă fie cum să mai delapideze ceva (aici am fost blând) fie cum să se apere când sunt descoperiţi. Până şi prin familia lui Ponta se dau nişte extemporale pe la DNA aşa că să nu am dreptate!? Şi respectivul, după ce în anii din urmă a călcat în picioare şi a împroşcat cu noroi în stânga şi-n dreapta fără nicio jenă sau remuşcare se poartă ca primul-ipocrit al ţării. Am citit de programul acela “internet în şcoala ta” cu bani europeni, scurşi ca de obicei în buzunarele româneşti ale unor sus-puşi. VV Ponta zice că nu ştie nimic deşi a semnat şi el hârtiile. Când l-a întrebat o jurnalistă ce-i cu contractele alea care au ajuns acum după doi ani la DNA, a răspuns zeflemitor: „Doamnă, toţi suntem la Parchet în ţara asta” (uite, citeşte aici).





Nu, domnule, îi răspund eu tupeistului, numai voi sunteţi la Parchet cei care v-aţi băgat mâna până la gât şi fără nicio ruşine în banul public care ar fi trebuit să aducă bucurii în unele şcoli din România. Tupeistului i-aş aduce aminte de cazul fetiţei de 8 ani înecată la propriu în fecale în haznaua şcolii care era prinsă poate şi ea în programul ăla şi l-aş obliga să citească articolul lui Patrick Andrè de Hillèrin scris pe această temă (uite-l aici). Şi nu m-aş mărgini să-i strig doar “aţi mai omorât un copil, idioţilor” ci l-aş obliga să se uite în ochii mamei acelei fetiţe din şcoala cu hazna pe cale să primească Internet prin firmele patronilor României. Căci România nu are mamă, ca toată lumea, conducători ci are “patroni” şi ei chiar se poartă ca atare dispunând de ţară după bunul lor plac. Ce să le pese lor de o fetiţă de 8 ani… Ca să citez o prietenă virtuală (Crina Dobre o cheamă), le-aş spune aşa: “Să vă duceți dracului cu toate guvernările voastre! Scurt!”. În România oamenii mor în accidente stupide de avion ori elicopter, în munţi sau înecaţi în lacuri, îngheţaţi în viscole şi zăpezi cât casa sau luaţi de viituri la inundaţii. Mor cu zile mamă dar n-au decât, “patronii” au alte treburi de făcut…
În decembrie trecut m-am dus şi eu la vot. Şi-au bătut joc de noi aşa cum au vrut crezând că ne pot îngrădi însă nu au reuşit, numai să dea Domnul să facă treabă sasul deşi e cam încet la vorbă şi cam suspect de îngăduitor cu cei pe care istoria ultimilor ani i-a scos la lumină din cea mai adâncă mocirlă a politicii româneşti. După mine acum ar fi nevoie de un Preşedinte cât mai jucător cu putinţă care să nu-i lase să sufle şi să nu-i slăbească, altfel ţara asta e pierdută. După decembrie au continuat batjocura şi primul-tupeist a aruncat vorba cu “contribuţia” de 10 EUR pe care dacă fiecare român plecat ar plăti-o lucrurile ar sta mai bine. A muncit el pentru ăştia 10 EUR? Cerşeşte tocmai la cei pe care el şi toţi cei ca el i-au determinat să plece să-şi caute un rost mai bun prin alte părţi? Cred că mai degrabă s-a gândit la bugetul “patronilor” însă nu a nimerit-o, 10 EUR aici nu se dau niciodată pe degeaba cu atât mai mult cu cât individul aduce în discuţie ţara. Cum adică mamă, ne-o revinde acum pentru 10 EUR bucăţica?! Ruşine!





Acum câţiva ani a introdus acciza aia la benzină şi motorină. Câţi cm de autostradă s-au construit? Ba autostrada aia fantomă Braşov-Comarnic cică o să coste vreo 8 miliarde de EUR. Sunt sănătoşi la cap? Vorba lui Lucian Mândruţă, mai bine mutăm Comarnicul la Braşov că e mai ieftin.
Ştii că îmi place să citesc. I-au călcat în picioare pe toţi cei care mai reprezintă astăzi ceva în cultura românească şi i-au ponegrit până s-au autoexilat singuri în lumea lor pentru că nu mai puteau suporta mizeria. Nu a fost de-ajuns, acum or să pună timbru cultural de 2% pe orice carte. Cine are e-book este avantajat dar ce vor face cei ce nu pot trăi fără pafumul şi fascinaţia paginilor unei cărţi răsfoite de-adevăratelea?
Ar mai fi multe de spus dar o să mă opresc aici. Mamă, nu ştiu dacă ai înţeles sau dacă te-am convins însă pe mine am reuşit şi cel puţin o bună bucată de vreme de-aici încolo sunt hotărât să nu vin acasă decât ca să vă văd pe voi. Deşi sunt sfâşiat de dor în fiecare zi prefer să fiu om şi să fiu privit ca om. În felul ăsta dorul mă doare mai puţin.
Nu mă socotesc încă un diasporean get-beget însa am început şi eu să-mi cultiv patria din buzunarul meu cum a spus Liiceanu. Pe asta nu mi-o poate lua nimeni, e România mea în care m-am născut dar nu ştiu dacă am să şi mor. Pentru că, după toate cele ce ţi-am scris mai sus răspunde-mi dacă poţi, de ce să vin acasă, mamă?!

                   Ai vostri copii  , în voia vremurilor pe care le trăim......... !! 

miercuri, 25 martie 2015

Declaraţia sotului meu de apreciere personală...

Eu sunt eu.
În toată lumea nu mai există nimeni exact ca mine.
Există oameni care au nişte părţi asemănătoare cu ale mele dar nu seamănă cu mine perfect.
De aceea tot ce vine din mine îmi aparţine numai mie, pentru că doar eu am hotărât aşa.
Eu îmi aparţin cu totul – corpul meu cu tot ceea ce face el;
mintea mea cu toate gândurile şi ideile;
ochii mei cu toate imaginile pe care le văd;
sentimentele mele oricare ar fi ele – furie, bucurie, dragoste, frustrare, dezamăgire, nerăbdare;
buzele mele şi toate cuvintele rostite – politicoase dulci şi aspre, corecte sau incorecte;
glasul meu răspicat sau şoptit; toate faptele mele fie că includ pe alţii sau numai pe mine.








Am propriile mele fantezii, propriile mele vise, speranţe şi spaime.
Am propriile mele triumfuri şi succese, dar şi propriile eşecuri şi greşeli.
Pentru că eu îmi aparţin mie, mă pot cunoaşte îndeaproape.
Făcând acest lucru mă pot iubi şi pot fi prietena tuturor părţilor care mă alcătuiesc.
Numai atunci o să pot să le fac pe ele să lucreze pentru propriul meu interes.

Ştiu că există anumite aspecte legate de mine care mă derutează, iar altele pe care nu le cunosc.
Dar atâta vreme cât sunt prietenoasă cu mine însumi,
pot căuta curajoasă şi plină de speranţă modalităţi de a afla mai multe despre mine.
Oricum aş arăta şi m-aş auzi, orice aş spune şi aş face, şi orice aş gândi şi aş simţi la un moment dat,
mă reprezintă întru totul pe mine.
Clipa aceea este autentică şi mă arată pe mine cum sunt în acel moment.








Când revăd mai târziu cum am arătat şi cum m-am auzit, ce am spus şi ce am făcut,
cum am gândit şi ce am simţit, am senzaţia că multe părţi nu mi se potrivesc.
Atunci las, trec peste aceste părţi, păstrându-le doar pe acelea care mi se potrivesc
şi încercând să inventez altele noi în locul celor abandonate.

Văd, aud, simt, gândesc, spun şi fac.
Posed instrumentele de a trăi, de a fi alături de ceilalţi,
de a realiza ceva bun şi de a găsi un rost şi o ordine în mulţimea de oameni şi de lucruri din afara mea.
Eu îmi aparţin mie şi mă pot construi.
Eu sunt eu şi mă simt bine.

Nu pot să evit problemele...dar ştiu că îţi sunt alături.

Ştiu că nu voi putea să-ţi alung tristeţea de fiecare dată de pe chip, dar trebuie să ştii ca tristeţea ta înseamna implicit a mea.
Nu voi putea de fiecare dată să te fac să zâmbeşti, deşi mi-e sufletul plin de tine, tu poate vei dori să fii singur. Te voi intelege, te voi lăsa să vii tu la mine..
Nu voi putea să-ţi iau durerile cu mâna, deşi mi-aş dori dar...ştiu că îţi voi fi alături şi mai ştiu că uneori durerile...nu le simţi la aceaşi intensitate când sunt doi.
Nu voi putea să-ţi ofer de fiecare dată fericirea pe care eu mi-o doresc pentru tine, dar ştiu că sti că îmi doresc să fii.
Nu voi putea de fiecare data să te îmbratisez cum mi-as dori, să-ţi alung gândurile nedorite, să te fac să înţelegi că eşti unic, că eşti minunat, dar ştiu că voi încerca să-ţi demonstrez.
Nu voi putea să te scutesc de griji, de probleme, dar ştiu ca le putem rezolva împreuna.
Nu voi şti să îţi spun de fiecare dată cuvintele potrivite, dar ştiu că simt, că mi-e gândul şi sufletul la tine.
Nu pot să evit problemele...dar ştiu că îţi sunt alături.






..Orice cunoastere provine dintr-o mare iubire.

..Cand doi oameni se iubesc, doua lumi isi pun laolalta bogatia si vesnicia. Soarele si Luna asista la aceasta nastere in iubire si spera sa afle un raspuns la asteptarea lor, o minune. De aceea, orice iubire este unica si fagaduinta ei este ca rasaritul soarelui.
Poezia iubirii triumfa asupra realului cotidian, asupra teoriilor, asupra prozei bunului-simt lipsit de viata. Ea vorbeste limba nebunilor dupa Dumnezeu, a celor ce respira in spirit, a celor pe care iubirea omeneasca ii invata sa-l iubeasca pe Dumnezeu. Iubirea lui Dumnezeu si iubirea oamenilor nu sunt doua iubiri, ci doua fatete ale aceleiasi iubiri. Iubirea insasi este setea cea mai adanca de Adevar, este glasul insusi al fiintei. Omul valoreaza cat valoreaza obiectul iubirii sale si dorintele inimii lui.











Aceste minunate flori vi le ofer cu mare drag tuturor celor care imi sunteti alaturi zi de zi....tuturor celor care impartasiti cu mine tainele vietii,voua care va rapiti zilnic macar o clipa si popositi pe pagina mea ....pentru tot va multumesc si va ofer o floare din suflet pentru suflete frumoase....multumesc!!!









Un suflet ai şi când îţi cere trebuie să îi dai!

Un suflet ai şi când îţi cere trebuie să îi dai! – Asta am fost învăţată mereu şi asta îi învăţ pe ceilalţi mai departe. E o pildă frumoasă, un îndemn profund…
Poţi avea orice, dar ca să poţi fi fericit trebuie să ai sufletul împăcat, liniştit, vesel. Trebuie să ai grijă de el pentru că existenţa noastră ca materie este limitată, iar la final mai rămâne doar… suflet. Cu el depăşim efemerul şi de el trebuie să ne îngrijim cel mai mult. Suntem suflet, suntem iubire şi vrem să fim fericiţi, vrem să fim fericire.





Când sufletul îţi cere trebuie să îi dai. Când îşi doreşte ceva trebuie să îl ajuţi să obţină, iar când vrea să îţi vorbească ascultă-l. Va veni o vreme, poate mult prea târziu, când vei realiza că mai departe nu plecăm cu nimic fizic. Nu contează trupul sau averea. Mai departe de concret călcăm spre absolut, păşim spre Dumnezeu, iar El ne dezbracă de toate învelişurile şi tot ce luăm cu noi e tot ceea ce suntem… şi suntem suflet. Îmbogăţeşte-ţi sufletul ! Cu el vei merge mai departe către absolut. Şi… Un suflet ai, iar când îţi cere trebuie să îi dai!… ca să cunoşti fericirea…

Ar putea fi formula sufletului pereche!!

Ar putea fi formula sufletului pereche!!??Inca de mica am cautat formula sufletului pereche. Am rasfoit dictionare, am citit carti, am interpretat vise, am ascultat opinii, insa nimic nu m-a multumit. Si am inteles de ce. Sufletul pereche nu are o definitie deoarece nu poate fi exprimat prin cuvinte.
"Unul dintre cele mai grele lucruri in viata este sa ai cuvinte in inima pe care nu le poti pronunta."
Sufletul pereche se simte.Destinul nu lucreaza in ture.....






Sufletul pereche iti poate trece prin fata la orice varsta. Iubirea eterna nu este presata de ticaitul ceasului, ci traieste la infinit, hranindu-se doar cu intelegere si romantism. Sufletul pereche iti poate colora viata, te poate transforma intr-o alta persoana, scotand la iveala trasaturi adanc inradacinate in tine, despre care nu aveai habar.
Accepta persoana de langa tine asa cum este si nu incerca sa o schimbi. In dragoste este nevoie de compromisuri si de iertare. Defectele sunt cele care caracterizeaza o persoana, fac parte din ea, ajutand la identificarea acesteia intr-o multime. Nu iti goli sufletul pereche de continut pentru a crea o persoana asemanatoare tie. Aminteste-ti ca opusurile se atrag, interactioneaza cu fericirea, imbratiseaza dragostea si hraneste-te cu iubirea.

Apreciaza ce ai !

Apreciaza ce ai ! Apreciaza cand ai !Apreciem soarele doar atunci cand el nu mai e pe cer;
Apreciem caldura doar atunci cand ne este frig;
Apreciem ploaia doar atunci cand e seceta;
Apreciem iubirea cuiva doar atunci cand cel ce ne iubeste a plecat din viata noastra;
Apreciem sanatatea doar atunci cand ne imbolnavim;
Apreciem mancarea doar cand ne este foame sau nu avem ce manca;
Apreciem locul pe care il numim “acasa” doar atunci cand nu suntem acasa sau nu avem unde sa locuim;









Apreciem lumina doar atunci cand este intuneric;
Apreciem calitatea prieteniei doar atunci cand suntem singuri;
Apreciem familia doar atunci cand ea nu este alaturi de noi;
Apreciem banii doar cand nu ii avem – in rest ii irosim;
Apreciem tineretea doar atunci cand imbatranim;
Apreciem zambetul doar atunci cand suntem tristi;
Apreciem si il chemam pe Dumnezeu doar atunci cand tipa sufletul in noi;Apreciem fericirea doar atunci cand suntem suparati;
Apreciem zambetul doar atunci cand nu avem putere sa zambim;
Apreciem mereu totul dupa ce am avut si am pierdut. Niciodata inainte sau atunci cand ar trebui sa apreciem ceea ce avem deja.

'' Buna dimineata '' !!

Din nou in semn de multumire si recunostinta va ofer flori....fie ele chiar si virtuale...pana la urma conteaza gestul,conteaza sa simtiti ca va sunt aproape si ca va multumesc caci zi de zi imi sunteti aproape de suflet....si pentru asta va multumesc !!!!Flori pentru suflete inestimabile!!!










Uneori cuvintele nu trebuie sa existe, caci, daca exista strica. Uneori vorbesti fara cuvinte. Uneori cuvintele ranesc pentru ca se revolta. Uneori cuvintele trebuie sa taca, sa faca liniste si sa asculte cum vorbeste tacerea. Uneori cuvintele se rostogolesc in saruturi si nu se mai numesc vorbe, ci taina. Sarutul unei mangaieri. Sa se sarute doua maini, sa se certe doua maini, sa-si povesteasca doua maini. Mangaierea unei taceri. Sa se mangaie doua priviri. Sa se atinga doua priviri. Sa se dezmierde doua priviri...










'' Unul dintre dezavantajele ''....

Unul dintre dezavantajele de a fi bun este faptul ca toata viata trebuie sa te aperi. A fi bun înseamnă a fi victima sigura, pentru ca tu fiind bun, nu vei riposta. Deși le vei demonstra ca a fi bun nu e sinonim cu a fi prost, tot nu ii vei îndepărta. Vor încerca in continuare sa te abordeze si o vor face in toate felurile si cu toate metodele posibile. Ei, oamenii lacomi, uneori, pot fi foarte convingători. Te vor stoarce de toate puterile si vei ajunge sa iti fie rusine de rusinea lor, si tot nu se vor opri. Vei riposta la un moment dat si le vei spune in fata ceea ce încearcă sa facă cu tine. Atunci, te vor acuza de nebunie dar se vor retrage. Fii bun dar nu rata niciodată ocazia sa iti arăti inteligenta! In situația asta, modestia nu trebuie sa te reprezinte pentru ca jobul lor sunt oamenii...






luni, 23 martie 2015

În fiecare dimineaţă !!

În fiecare dimineaţă, când mă scol, trebuie să iau o decizie – fie de a fi fericit, fie de a fi foarte fericit. Prin urmare, iau hotărârea ca în ziua respectivă să fiu foarte fericit şi mă ghidez după această atitudine pe tot parcursul zilei, indiferent de ce se întâmplă.
Haideți să luăm acest motto și să-l transformăm în obiectivul nostru personal de fiecare zi !!!
Pentru că o zi banală se poate transforma pe loc într-o zi minunată cu ajutorul gândurilor, sentimentelor și faptelor noastre.









Daca nu ai fost niciodata cutremurat pana in strafundul sufletului de o floare rasarita in primavara, probabil ca sufletul tau nu a cunoscut vreodata inflorirea.




Mă simt om atunci când iert.

Ma doare frumos tot ce iubesc...așa mă pastrez umană.
Mă simt om atunci când iert. 
Mă simt om atunci când iubesc, chiar dacă nu mă simt iubită la fel. Mă simt om atunci când pot înțelege la alții ceea ce alții nu înțeleg la mine. 
Mă simt om când greșesc și mă simt norocoasă când îmi dau seama unde anume. 
Mă simt om când sunt blândă și am gânduri bune pentru cei care n-au învățat încă să iubească. 
Mă simt om când ofer din tot ce sunt și am mai bun, deși nu primesc nimic.
Mă simt om când am răbdare și compasiune pentru cei care nu au așa ceva.
Mă simt om când mă ridic după ce-am fost călcată în picioare.
Mă simt om când toată lumea are impresia că sunt o bleagă.Însă nu consider că sunt așa atât timp cât simt că sunt om.












Dacă mai adăugăm și câte un zâmbet larg și presărăm câteva gânduri pozitive cu siguranță vom reuși să aducem soarele înăuntru și să ne bucurăm de primăvara eternă din sufletul nostru .
O zi frumoasă tuturor !!!











Fac parte dintre cei care consideră că o zi „ perfectă ” este indusă de dispoziția, energia și modul în care gândim, deci de către noi.
Succesul, armonia și frumusețea unei zile se descoperă doar de cei care știu cum să privească și în ce direcție să o facă , cu sufletul spre prezent , cu mintea deschisă provocărilor vieții.
Vă doresc o zi minunată, în care liniștea și armonia să domine.







'' Fiecare OM '' ....

Fiecare OM este asemeni unei cărți. Unii te atrag cu "titluri" pompoase dar te dezamăgesc prin "conținut". Unii te plictisesc, dezamăgesc, dezgustă după primele pagini, alții te captivează până la sfârșit. Apoi îți dorești cu disperare să existe volumul 2. Uneori începutul este slab, dar pe parcurs, crește în valoare. Alteori finalul este dezamăgitor. Cărți și CĂRȚI, oameni și OAMENI!Unele vor deveni opere clasice, altele doar lectură de duzină, aruncate cu nepăsare într-un colț. Viața însăși este ca o carte...unele persoane sunt acolo pentru o pagină, altele pentru un capitol, dar numai persoanele care țin cu adevărat la tine sunt pentru întreaga istorie!!!..







Adevăratele comori ale unui om se află în sufletul său... sunt toate sentimentele frumoase, forța cu care se ridică ori de câte ori viața îl îngenunchează, spiritul liber, bunătatea, generozitatea cu care împarte tot ce are mai bun și mai frumos, credința și iubirea cu care se dăruiește lumii...Iar fără aceste comori, până și cei mai bogați oameni sunt foarte, foarte săraci..







'' Personalitatea ..''

.. Atunci când vine vorba de suflet, de personalitate şi de caracter ar trebui să avem grijă ca doar noi să controlăm totul. E important să fim oamenii care ne dorim să fim, nu oamenii care îşi doresc alţii să fim. Atât contează...








Nu încape nici o îndoială că se poate transmite chiar şi în tăcere un gând preţios unui alt om, fără a schimba vreun cuvânt cu el,Gand care poate fi benefic oricui.Va doresc o zi incare sa impartasiti ganduri minunate caci e gratuit si aduce bucurie in suflete.






Florile vietii ....!!

Oricat de puternici am fi, simtim nevoia de siguranta si ocrotire. Suntem oameni si avem nevoie de iubire. Suntem impovarati de amurg si toamne, dar printre atatea lacrimi si zboruri frante, nauci de atata cautare sau prea lunga asteptare, ne dorim o strangere de mana, o mangaiere sau o soapta... Noi facem alegerile. Am inteles ca nu timpul ne va vindeca sufletul...ci dragostea din noi...





'' Cel mai potrivit cuvant '' este NU !!

În cele din urmă a venit şi momentul să spun NU. Nu mai vreau! Mă săturasem de atâtea măşti, de toată făţărnicia celor din jur şi de aparenţele pe care le afişau cu toţii cu atât de multă uşurinţă. M-am străduit din răsputeri să le înlătur pe toate. Îmi doream adevărul şi numai adevărul, dar după ce am distrus măşti şi i-am dezbrăcat pe toţi de aparenţe şi făţărnicie, am realizat că am ajuns la… nimic. Existenţa acestor oameni se oprea aici. Afişaseră într-atât de mult aceste iluzii încât se secaseră de esenţă, deveniseră acele aparenţe. Nu voi înţelege niciodată de ce unii oameni aleg să se mintă şi să fie ceea ce de fapt nu sunt.





Bună dimineața, oameni minunați !!

Astăzi eşti mult mai aproape de locul în care îţi doreşti să ajungi, faţă de cum ai fost ieri.
Așadar, haideți să ne înarmăm cu entuziasm, pozitivism, credință și multă încredere în forțele proprii și să privim spre ziua de astăzi cu alte gânduri, cu alte sentimente.
O zi minunată plina de soare pe cerul vietii sa aveti!!!







Ca să aflii care sunt oamenii pe care îi iubesti, intreaba-te pe cine ai lua cu tine la capătul lumii.