Ea statea singura la o masa; el tocmai ce intrase pentru a isi lua o cafea. Cand si-a intors privirea… a vazut-o. Nici o secunda nu a trecut si privirile lor s-au intersectat – in acel moment parca mii de amintiri au fulgerat in incapere. Zile si nopti de ras, momente incredibile petrecute impreuna, momente romantice, lupte dulci amare, lungi ore de vorbit… si ultima cearta avuta; totul a trecut prin fata ochilor lor, chiar si momentul in care ea si-a facut bagajele si a plecat.
Incercand sa prinda putere, el a facut pasi marunti catre masa la care ea statea. Se uita cu o expresie goala, nestiind ce sa spuna sau ce sa faca… trecusera doua luni de la despartire si niciunul nu mai stia nimic despre celalalt.
In cele din urma, el a capatat putin curaj si a inceput sa vorbeasca:
El: Ce mai faci?
Ea: Sunt bine! Tu ce faci? (se aude o voce nelinistita)
El: Si eu sunt bine. A trecut ceva timp.
Ea: Da, a trecut. Sper ca viata te trateaza bine.
El: Viata nu mai este la fel.
Ea: A devenit mai buna, vrei sa spui? (sarcastic)
El: Vrei sa ma ranesti?
Ea: Nu am vrut asta niciodata.
El: Atunci de ce ai facut-o? (nervos).
Ea: Am crezut ca nu esti fericit alaturi de mine. Am vrut doar sa te scap de durere si sa readuc linistea in viata ta.
El: Crezi ca acum sunt fericit?
Ea: Nu stiu…
El: Tu esti fericita?
Ea (Uitandu-se la cana de cafea): Incerc din rasputeri sa fiu.
El: Ai intalnit pe altcineva?
Ea: Are importanta pentru tine?
El: Doar raspunde-mi!
Ea: Nu conteaza… sunt sigura ca si tu ai gasit pe cineva.
El: Cum poti fi atat de sigura?
Ea: Sunt fericita pentru tine, sa stii.
El (uitandu-se in ochii ei): Uita-te in ochii mei si spune-mi ca esti fericita pentru ca am pe altcineva.
Ea (uitandu-se la el): Nu trebuie sa iti dovedesc nimic.
El: Ba da, trebuie! Trebuie sa imi dovedesti ca nu ma mai iubesti.
Ea: Eu… nu… te mai iubesc!
El: Spune-mi ca nu ti-a fost dor de mine deloc in aceste doua luni.
Ea: Eu… nu ti-am simtit lipsa nici macar o data (lacrimi incep sa ii curga pe obraji).
El (stergand o lacrima de pe obrazul ei): Asta spune totul…
Ea: Ce vrei sa spui?
El: Te cunosc si stiu ca inca ma iubesti si ti-a fost dor de mine…
Ea: Atunci de ce nu m-ai sunat deloc?
El: Pentru ca ai plecat si m-ai lasat singur…
Ea: Am plecat pentru ca mi-ai spus ca este dureros sa traiesti cu mine…
El: Eram nervos cand am spus asta. Ti-am spus vreodata ca de cand te cunosc sunt un om mai bun? Ti-am spus ca m-ai facut cel mai fericit om din lume? Ti-am spus ca vreau sa fii fericita? Ti-am spus ca imi place la nebunie fiecare moment pe care il petrec cu tine? Ti-am spus ca vreau ca lucrurile sa mearga intre noi, indiferent de ce se intampla? Ti-am spus… ca vreau sa fiu cu tine pentru totdeauna?
Ea: Da, mi-ai spus… imi pare rau… te-am parasit din cauza unui lucru pe care l-ai spus cand erai nevos.
El (tinand-o de mana): Imi pare rau ca am spus asta. Imi pare rau ca nu am facut nimic si nu te-am oprit. Imi pare rau ca nu te-am cautat in aceste doua luni… si imi pare rau ca vei fi nevoita sa iti petreci intreaga viata alaturi de acest nebun…
Ea: CE???
El: Casatoreste-te cu mine! In aceste doua luni am realizat ca sunt un nimeni fara tine… si stiu cat de rea este viata mea fara tine in preajma mea. Nu vreau sa te pierd niciodata! Vrei sa fii sotia mea?
Ea: Da, da… bineinteles (stergandu-si lacrimile).
Ea: Da, da… bineinteles (stergandu-si lacrimile).