Ce e iubirea?

E o întrebare unică, însă cu multe răpunsuri.... Filosofi, scriitori, artişti au pus această întrebare şi, în căutarea lor de perfecțiune și absolut au încercat să ofere şi un răspuns..... ''Ce e iubirea ?''.... Ne întrebăm şi astăzi, după mii de ani de cultură şi civilizaţie.... Şi avem o multitudine de răspunsuri.... Iubirea e totul pentru unii, nimic pentru alţii !! Iubirea e cea care cere gesturi nebuneşti şi jertfe supreme dar şi o floare........ Iubirea duce la agonie însă cheamă şi extaztul. Iubirea e expresia frumosului, marginalizând urâtul.... Încurajează sinceritatea şi puritatea, ignorând cabotinismul şi meschinăria !! Iubirea adună oamenii.... Împarte dreptate şi creează suferinţă..... Iubirea poate fi totul sau nimic. Dar mai presus de toate, iubirea suntem noi.........Şi dacă e nimic.......atunci ce e iubirea  ???

As vrea sa-ti daruiesc, un dar neobisnuit....!!

As vrea sa-ti daruiesc, un dar neobisnuit : o minunata declaratie de dragoste, o mica nestemata slefuita de sentimente.... Sa adun un mic buchet de vorbe alese care sa ajunga la sufletul tau in locul cel mai adanc al fiintei tale !! Dar...vorbele se incapataneaza sa se adune.....caci oricum as incerca sa le potrivesc cu nebunescul joc al imaginatiei...ele nu pot defini acel CEVA misterios si tainic pastrat in adancul cel mai adanc al fiintei mele : acel CEVA pe care poetii l-ar numi IUBIRE, acel CEVA caruia nu-i gasesc un nume, acel CEVA ce a crescut in mine de-a lungul timpului..... Dar ce poate fi mai trainic si in acelasi timp mai vulnerabil ? Dar ce poate fi mai minunat si in acelasi timp mai indoielnic ? Dar ce poate fi mai bogat si in acelasi timp mai sarac ? Decat acel CEVA care a inmugurit in mine, acel CEVA caruia i-am daruit intreg timpul destinat mie, grija mea, emotiile mele si tot ce ,sufletul meu a putut agonisi in trecerea lui pe acest Pamant .... Si daca acel CEVA inseamna DRAGOSTE, ti-l daruiesc intreg, fara nici o retinere, acum si mereu ... Te simt aproape si ma cuibaresc in tine, cuminte invaluita de vapaia sentimentelor...As vrea sa-ti daruiesc razele de luna plina si stelele luminoase de pe cer picurandu-ti in suflet franturi din dragostea mea, sa simti cum curge prin vene ca o lava fierbinte .... Iti trimit pe o felie din inima mea iubitoare,ganduri luminoase,zambete increzatoare,tandre armoniei divine.... De fapt, iti daruiesc inima mea , cu totul si as vrea sa ma iei in brate si sa ma duci departe, la un capat de curcubeu, pentru ca te iubesc enorm,acum,azi,intotdeauna... Pana la infinit .......si dincolo.... As vrea sa te mangai cu salbe de ganduri in fiecare clipa...sa-ti astern la picioare, petale de amor...Cazuti prizonieri sub a lui Cupidon aripa, ne pregatim pt visul etern.. Imi era dor de multa caldura si dragoste....iar sufletul meu tanjea dupa noptii si zile de primavara, dupa mireasma florilor de tei si salcam.... Pana cand tu ai venit in viata mea ca o binecuvantare, atunci cand Toamna, parea.... ca pentru intaia oara, sa-mi spulbere si ultimii muguri de iubire pe care-i purtam in mine si sa-i adune laolalta..... De atunci, viata mea este ca o primavara lunga si nesfarsita. Iar daca inchid ochii si imi ti-n respiratia, te simt atat de aproape de mine.....Ai improspatat totul din jurul meu, asa precum o ploaie de "flori ..de frunze si Soare !!". Din clipa in care te-am cunoscut as scrie tot timpul despre iubire.....si flori albe....si vise....si as vrea sa dansez cu tine pe nori....aproape de albastrul cerului...as vrea ... toate acestea numai....de cand te-am intalnit !! Iar langa mine sa te simt atat de liber...incat sa poti zbura pana la cer si sa te joci cu nori... Gandindu-ma la tine...si la noi creez miliarde de luni in care tu esti singurul lucru aproape de sufletul meu.....Fara tine noptile ar fi mai lungi.....zilele mai friguroase... S-a dilatat timpul de soare si de tine pentru ca eu te aflu, te stiu, te gasesc si te regasesc ,te ard, te cuprind, te plang si te cant, te ning, te aspir, te iubesc si te doresc.... Te doresc cum isi doreste orbul lumina... Te doresc cum isi doreste surdul muzica... Te iubesc cum isi iubeste pasarea libertatea... ..!!

Prietenia e lucrul cel mai greu de explicat !!

Prietenia e lucrul cel mai greu de explicat. Nu este ceva ce se poate invata la scoala. Dar daca nu ai invatat ce inseamna prietenia, inseamna ca nu ai invatat nimic …Nimic însa n-are sa-ti multumeasca intr-atât sufletul ca o prietenie sincera si credincioasa. Ce bine este când poti gasi o inima sincera, careia sa-i încredintezi în liniste toate tainele tale, care sa fie mai îngaduitoare cu tine decât tu însuti, care sa-ti aline grijile prin vorba ei placuta, al carei sfat sa te lamureasca, a carei veselie sa-ti împrastie mâhnirea, si-a carei privire doar sa-ti poata însenina fata si sa-ti reverse în suflet bucuria...!!

Atunci când am o zi mai grea...!!!

Atunci când am o zi mai grea,
La cea de mâine mă gândesc
La prieteni şi la mama mea
Şi orice greu îl izbutesc...

Mi-aduc aminte că există
Alţi oameni, mult mai trişti ca mine
Şi caut să nu mai fiu tristă
Rugându-mă să-mi fie bine

Mă rog să am multă putere
Să iert, să uit, să nu greşesc
Să sper, sa am încredere
Să îndrăznesc şi să iubesc...!!

Uneori, trebuie !!!

Vine o zi în care te saturi de sentimente declarative şi de prietenii închipuite.
Te saturi de oameni imperfecţi, dar care pretind de la tine să fii perfect.
Te saturi de lăcomia unora, care doar aşteaptă să le dai şi care niciodată nu sunt mulţumiţi...
Te saturi să ţi se vâneze orice greşeală şi să nu ţi se recunoască niciun merit.
Te saturi de critici, de păreri nejustificate şi de judecăţi.
Te saturi de reproşuri şi de acuzaţii nefondate.
Te saturi să fii arătat cu degetul de pseudoperfecții care se consideră etaloane de etică și moralitate.
Te saturi de palmele pe care le primeşti peste obrazul pe care altă dată erai pupat.
Te saturi să fii folosit.
Te saturi să te consumi justificându-te şi încercând să-i faci pe unii să te cunoască.
Şi atunci faci schimbări...pentru ca vrei ceva cu adevarat nou !! 

De ce trebuie sa luptam atat de mult pentru lucrurile care ne aduc fericirea?

De ce trebuie sa luptam atat de mult pentru lucrurile care ne aduc fericirea?
Poate pentru ca trebuie sa invatam sa pretuim ce avem langa noi, sa ascultam nu doar sa auzim, sa vedem nu doar sa privim… e atat de extenuant drumul catre o farama de fericire, dar merita fiecare picatura de sudoare, tocmai pentru ca ne aduce aproape de luminita de la capatul tunelului.
Ciudat e ca, realizezi toate astea dupa ce ai pierdut ceva, pe cineva si realizezi ca nu mai ai ce face pentru a repara ; incerci sa lipesti bucatetele ramase, dar nu-ti iese nimic, le lipesti total aiurea in disperarea ta de a face totul cum era…
Si sunt unele lucruri pe care daca le pierzi, pierdute raman, in ciuda eforturilor tale de a le recupera....

Nimic nu are importanta pe lume în afara de suflet...!!

Nimic nu are importanta pe lume în afara de suflet. Omul sfinteste locul, spuneau batrânii..... Omul, daca are suflet, pune o farâma de divinitate în tot ce atinge...... Sa punem suflet în tot ce facem si sa lasam o parte din sufletul nostru pretutindeni pe unde trecem !! Sa ne închinam la copaci, sa ne lasam mângâiati de soare, sa simtim sub talpi pamântul când pasim, sa tragem aer în piept pâna simtim ca plesneste.....!!
Sa ne amintim ca '' Frumosul '' n-are nevoie de ornamente, ca drumul cel mai scurt nu e întotdeauna cel mai usor si ca moartea nu e sfârsitul, ci încununarea vietii......
Si sa credem mereu ca ne-am nascut ca sa facem ceva bun pentru cei care vor veni dupa noi.....!!! Vom reusii !!