Aș fi vrut să scriu despre timp, despre cum îmi măsor timpul în ultima vreme. Stau însă atât de mult de vorbă cu mine încât nu văd rostul de a mai scrie și altora. Simt că ceea ce îmi rămâne de spus sunt doar concluzii, iar concluziile încep să-mi displacă. Prefer să muncesc, să stau pe gânduri, să tac si sa nu mai aman trăitul „pentru sufletul meu” deși ceea ce fac ,cand fac și cum fac e după cum îmi rabd și mă rabdă sufletul...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu