Si uneori folosim barca... urcam entuziasti, cel mai adesea in doi... e greu pana cei doi gasesc ritmul potrivit pentru a vasli, necesita eforturi considerabile, dar fiecare val trecut iti da curaj, putere... hmm... apar furtunile, ritmul nu mai ajuta, unul vasleste mai repede pentru ca pericolul nu-l sperie; celalalt incetineste pentru ca frica il domina... uneori prefera sa abandoneze barca si sa porneasca inot, cel mai adesea catre nicaieri...
Am ales sa nu parasesc barca, desi pluteam in deriva, am ales sa vaslesc, desi fiecare vasla imi diminua puterile... nu mi-am pierdut speranta si am ajuns la mal... am multumit celui de Sus pentru ca mi-a fost alaturi si acum ma intreb cum am sa trec prin restul vietii mele... Cred ca am sa indraznesc sa fac primul pas...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu