E zi de joi,
Cu ochii mari, nerabdatori,
Stau trei copii pe un parchet,
Caci astazi le-a venit colet.
Cu straduinta il deschid,
Privesc in el si tremurind,
Cu lacrimi scot multe cadouri
Si o scrisoare dintre dulciuri.
E de la mama noastra, scumpa,
Ce vrea aminte sa ne-aduca
Sa avem grija de noi
Chiar de e soare, frig sau ploi.
Si triste sunt ale lor fete,
Citind ale mamei dulci povete,
Caci e departe si nu poate,
De grija noua sa ne poarte.
Hainute paturite si cu miros de mama,
Lucruri diferite dar care nu au seama.
Si pling acele suflete -
Printre cadouri scumpe.
O mama plinge-acolo si trei copii aici
Catren de versuri triste, tu le citesti si plingi,
Dar ce sa spuna ei, rascolind prin colet
O inima de mama si cel mai profund zimbet?
Cum, mama, reusesti sa ai, sa pui perfect,
O inima acolo si una in colet?
Iar noi simtind caldura ne facem ca nu stim
Ce este departare, durere, dor si chin.
Poezia asta o intelege doar cei care au plecat peste hotare !!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu