Adevaratele comori......

Am inteles ce pierd cand m-am trezit zgariind cu degetele nisipul din urma pasilor tai. De atunci privesc prin ceata fiecare apus de soare cand imi pare ca zaresc silueta iubirii mele intampinandu-ma si gem si bratele mi se zbat nestiute cautand o floare cu care sa iti ies in cale. Dar tu n-ai mai venit niciodata, inima mi-e plina de nori si nu mai rasare lumina ochilor tai sa-i alunge, zilele imi sunt pline de griji si nu mai aud rasul tau fericit care-mi dadea atata curaj si speranta, visele mele s-au spulberat si-n orizont nu mai e decat un soare naruindu-se-n flacari si naluci... M-am crezut mereu plina de bogatii si putere, m-am inselat atat de tare, defapt nu te aveam decat pe tine.