De ce esti nepasator ca un vant taios de toamna tarzie, treci peste mine ca peste o frunza moarta, mereu neclintit pe calea ta pustie, nu privesti in urma niciodata, nu astepti pe nimeni si te grabesti mereu, poate ar trebuii sa stii totusi ca drumul celor egoisti nu duce nicaieri... e ca vantul de toamna tarzie, nu mai are nimic de adunat, doar rascoleste frunzele moarte...
Poate daca ar fi un strop de caldura in tine, un firicel de lumina in inima ta, poate cineva te-ar zari si ti-ar intinde mana sa te duca spre un loc mai frumos, poate ai trecut de multe ori pe langa maini intinse si in ingamfarea ta ai crezut ca ele iti cersesc ceva... defapt erau inimi curate raspunzand la chemarea sarmanului tau suflet care cere disperat ajutor.
E dureros sa suferi din dragoste dar mult mai trist este sa nu cunosti iubirea!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu