''Mi-e dor de mine ''

Mi-e dor să alerg pe câmp desculță, să simt pământul sub tălpile goale.
Să scutur macii în jocul meu , să le văd petalele răspândindu-se în vântul cald al verii.
Mi-e dor să dorm în iarba moale, să-i simt mirosul crud când o strivesc subtrupul meu fierbinte.
Mi-e dor de cerul cu stele deasupra mea cernându-mi visele în sclipirile lor.
De cântul privighetorii în noapte ce-mi face inima să vibreze,
De foșnetul pădurii ce-mi spune povești să-mi legene visul.
M-e dor de tine lângă mine, înlănțuiți într-o îmbrățișare pătimașă,
Protejați de umbra Lunii ce-și împletește degetele razelor în părul nostru.
Mi-e dor de apa rece de izvor în zorii unei zile toride de vară
Învăluindu-mi trupul, răcorindu-l cu răcoarea ei de mătase...
Mi-e dor de clipele acelea când natura parcă încremenește în așteptare sub razele soarelui,
Când timpul uită să mai curgă iar tăcerea este atât de adâncă de-ți poți auzi gândurile.