Ceea ce se trăieşte sub ele este doar un vis trecător...

Datoria noastră este aceea de a oferi ceea ce avem mai bun oricui, deoarece fiecare om este o bucăţică ruptă din cer. Ceea ce fac ceilalţi cu ceea ce noi le oferim nu mai este problema noastră ci devine păcatul lor. Nimeni nu ne va judeca pentru răul făcut de altcineva, nici măcar Dumnezeu. Fiecare va răspunde pentru acţiunile lui. Gândurile noastre trebuie să fie îndreptate spre a face bine, mai mult decât pentru ceilalţi, acest aspect este pozitiv pentru noi deoarece ne dă lumina necesară pentru a supravieţui într-o lume din ce în ce mai întunecată. Chiar dacă aparent nu se merită să facem ceva bun pentru om, recompensa noastră nu provine din mâinile oamenilor ci din cele mai darnice: ale Tatălui Ceresc. El cunoaşte fiecare sămânţă pe care am cultivat-o în viaţa fiecăruia şi chiar dacă nu va înflori în sufletul omului, creşte în sufletul meu deoarece am conştiinţa împăcată că fac ceea ce El îmi cere. Niciun ecou nu se va pierde în nori....toate vor fi primite de Tatăl meu şi puse bine. Într-o zi le va trimite pe toate înapoi la mine. Şi chiar dacă mi-ar fi călcat sufletul în picioare de o mie de ori, voi continua să ofer un ecou blând, ba chiar mai suav şi purificat de „cuptorul” suferinţei ! Aceasta este recompensa mea !...Ţinta noastră să fie cât mai sus...dincolo de stele.