MAMA

Mama, cel dintâi cuvânt, prima atingere, leagănul copilăriei mele, cel mai sincer suflet, primul şi cel din urmă vis. Voce caldă,zâmbet rupt din soare, sursa nelimitată de înţelepciune şi răbdare, cea mai grea durere, cea mai mândră floare, cea mai gingaşă carte.

Mama,lacrima târzie, nesecat izvor de bunătate, înger de-nălţare,dătătoare a vieţii, candelă aprinsă! Candelă a existenţei mele,care luminează şi la căpătâi, ca o privighetoare, pe veci veghează. Femeie viguroasă, colţ de porţelană, altarul în faţa căruia îmi "închin" sufletul, picioarele în faţa cărora îngenunchiez!

Mama,triunghi de echilibru, lumina din întuneric, războiul şi pacea, începutul şi sfârşitul. Femeia care ridică, doboară, răneşte şi tot cu braţele ei alină. Cea mai bună amică, cea mai devotată soţie.

Mama, cântec de suflet, poezie sublimă, sunetul cel mai cald. Cea mai tristă pierzare, dorul cel mai mare, amintirea de neuitat !

Mama, complicele cuvintelor mele, minciunilor mele, visurilor mele. Femeie impunătoare, puternică ca o stâncă de mare, lumina din privirea mea.

Mama, răsuflare de viaţă, soarele de pe cer, cel mai frumos tablou. Cea care mă fereşte de cel rău, rugăciunea cea mai profundă, credinţa neclintită.

Mama, cel mai sfânt cadou,trecutul, prezentul şi viitorul meu.Fiinţă ireală,tăcută, o zână cu un zâmbet încântător precum un curcubeu după o ploaie caldă de vară.

Mama, sacrificiul suprem,viaţa şi moartea atunci când renunţă la ea pentru a avea grijă de mine.Înger sublim, "cârpă" albă nepătată,tinereţe fără bătrâneţe, nume fără renume dar este cel mai scump pe lume:
MAMA