''De prostii '' !!

Mă întreabă lumea de ce ne-am despărţit. Mă gândesc îndelung, derulez filmul iubirii noastre şi la un moment dat zâmbesc larg şi răspund „de proşti” ! Mă doare că ai plecat tu sau am plecat eu, mă doare că nici măcar nu ştiu din ce motiv am renunţat unul la altul. Mă doare că în ultima perioada păreai să nu înţelegi cât îmi era de greu şi cât visam să zbor prea sus. Mă doare că nu ai crezut în visele mele şi că ai fugit spre o altă ea, poate mai simplă. Mă doare că ai pierdut iubirea mea, doar pentru că ţi-era teamă de suferinţă. Ţin minte o zi de vară, când ne priveam ca proştii în ochi şi o amică te-a întrebat: „Dar tu ce preferi… una care nu-ţi iese din cuvânt şi face numai cum spui tu dar care nu te face fericit sau pe nebuna asta care într-adevăr te face să suferi, te enervează la maxim dar care te face mai fericit decât oricine altcineva?” şi tu ai zâmbit. Credeam că mă preferi pe mine, iubirea aceea complicată, dar am înţeles târziu, mult prea târziu că ţi-e teamă de iubire şi că întotdeauna o să alegi calea mai simplă de a rezolv o problemă, fără să-ţi asumi riscuri. Am înţeles atunci că nu te cunosc aşa cum am crezut. Eşti un laş ! Laşi iubirea să-ţi scape printre degete de teamă să-ţi asumi riscuri. Şi eu sunt o lasă. Prefer să cred că iubirea NOASTRA nu a existat, decât să accept că noi suntem făcuţi unul pentru celălalt...